joi, 24 iulie 2008

Judeţul fără suflet


Deşi sunt cateva luni de când am lansat acest site special pentru a o ajuta pe Laura Creangă, fetiţa mutilată de către contabila Iuliana Bihari din Botoşani, niciun botoşănean nu a răspuns la apelul de urgenţă, nciun om de afaceri nu a auzit suspinul familiei Creangă, nicio instituţie nu s-a deranjat să arunce în cutia milei sufleteşti măcar câţiva creiţari, chiar şi sub formă de sponsorizare, dacă nu donaţie, în contul deschis pe numele fetiţei şi afişate pe acest site. Nimeni nu a vizitat familia în care fetiţa Laura continuă să trăiască o viaţă blestemată de neatenţia şi cruzimea unei şoferiţe inconştiente. Fără copilărie, fără speranţă de viaţă, fără încrederea că biblicul semen va pune măcar un umăr la ridicarea unui copil din negura impertinenţei celor din jur. Cu excepţia unei doamne cu suflet de la BCR Botoşani, nimeni nu a binevoit să ajute această familie. Şi asta în condiţiile în care se concep mii de campanii mediatizate mizând pe zâmbetul ascuns al copiilor. Mii de campanii pentru redarea copilăriei celor cărora le-a fost furată. Zeci de campanii de presă sau de altă factură în care se scot în faţă zeci de botoşăneni despre care se vrea a crede că au un suflet de aur. Vax, totul nu este decât fanfaronadă. Că este aşa a dovedit-o din plin cazul fetiţei Laura Creangă. Altfel ar fi fost dacă această încercare de a o ajuta pe Laura ar fi fost la vedere, în paginile unui ziar local. Într-o atare situaţie cu siguranţă zeci de farisei s-ar fi îmbulzit să îşi arate mărinimia, doar pentru a demonstra în paginile ziarului, la vedere, cât de buni sunt ei. Ruşine!!!

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, nu doar fetiţa suferă. Nici măcar contabila Iuliana, cea care a nenorocit-o, nu a contactat-o să-i o întrebe măcar dacă îi sunt verzi ochii. Mama fetiţei este nevoită şi ea să stea mai mult prin spitale. Şi asta din cauza unor boli care necesită tratament şi după ce, cu ceva timp în urmă a rămas fără un rinichi. Să fim oare un judeţ fără suflet?

Dacă mă înşel, toţi cei ce pot aduce zîmbetul pe chipul Laurei, măcar atât, o pot face apelând numerele de telefoane din partea dreaptă sus a acestei pagini, pot dona cât ii lasă inima în conturile afişate în dreapta sus, sau pot lăsa orice mesaj pe această pagină sau pe e-mailul autorului acestui blog.

Să dea Dumnezeu să nu fie Botoşaniul judeţul oamenilor cu inima de piatră.

miercuri, 28 mai 2008

Copilărie în şuruburi


CEDO va judeca mutilarea Laurei
cazul Laurei Creangă, fetiţa accidentată pe trecerea de pietoni, în 2005, de către contabila Bihari, va fi judecat la CEDO * între timp, în ţară, mama fetiţei a reuşit să obţină strămutarea cauzei la o instanţă din Paşcani * în căutarea dreptăţii, micuţa Laura continuă să se sprijine în cârje, să meargă regulat la operaţii la Iaşi dar şi să înveţe, acasă, departe de cei de vârsta ei * conducerea BCR a făcut un gest umanitar pentru Laura, deschizându-i un cont valutar, gratuit şi unul în lei

Marian MOROŞAN
marianmorosan@jurnaluldebotosani.ro

După mai mult de trei ani de la cumplitul accident, dreptatea pare să-i zâmbească micuţei Laura Creangă. Ieri, Maria Creangă, mama fetei, ne-a sunat pentru a ne spune că, printrun avocat din alt judeţ, a reuşit să obţină strămutarea cauzei la o instanţă din Paşcani. Mama şi fetiţa mutilată întrun accident cumplit, de către o femeie cu inima de piatră, au recurs la această acţiune deoarece erau ferm convinse că la Botoşani nu vor avea câştig de cauză la nicio instanţă. Şi asta, spune mama, din cauza relaţiilor pe care autoarea accidentului, Iuliana Bihari, le-ar fi avut sau le mai are prin justiţie şi poliţie. „Cu ceva timp în urmă am contactat un alt avocat care ne reprezintă acum. Asta după ce o avocată din Suceava a fost redusa la tacere de catre relaţiile doamnei Bihari. Acum am reuşit să obţinem strămutarea la Paşcani. Trebuie să vă mai spun că am trimis un memodiu, de fapt tot dosarul, la CEDO şi am primit răspuns că a fost acceptat pentru a se judeca. Sper ca măcar acolo să se facă dreptate. Deocamdată ni s-a transmis ca în decurs de şase luni să completăm dosarul şi să-l trimitem”, a declarat Maria Creangă, mama Laurei.
Intersecţia blestemată

Calvarul familiei Creangă a început în 2005. 21 ianuarie a fost ziua în care, contabila Iuliana Bihari, scăpând controlul mai multor cai putere, a frânt aripile unui înger condamnându-l la o copilărie în cârje. În urma impactului cu maşina, piciorul fetiţei a fost pur şi simplu sfârtecat. Medicii au fost nevoiţi să reconstruiască osul piciorului, aşchie cu aşchie, cu penseta. Martorii evenimentului au rămas înmărmuriţi când au văzut că din maşină a coborât o femeie mai în vârstă care, în loc să sune la salvare, sau să acorde primul ajutor, a împins cu piciorul corpul fetiţei. Era soacra autoarei accidentului. Prezenţi la faţa locului, poliţiştii au reuşit un record miliţienesc. Accidentul s-a produs în intersecţia Cornişa cu Calea Naţională. Poliţiştii au trecut în procesul verbal că accidentul ar fi avut loc în intersecţia Manoleşti Deal cu Calea naţională. Şi asta în pofida faptului că la dosar au fost anexate fotografii care arătau clar că este vorba de Cornişa. Dar interesul era să se asigure autoarei circumstanţe atenuante. Simplu. Intersecţia Cornişa cu Calea Naţională era semnalizată corespunzător şi cu marcaj pentru trecerea pietonilor. Pe când cealaltă intersecţie nu avea niciun indicator. Asta ar fi disculpat-o pe Iuliana Bihari.
Justiţia nu poate spăla şi conştiinţa
Autoarea accidentului, actualmente angajată la complexul CARISMA , a fost scoasă de sub urmărire penală în condiţii încă incerte. Ordonanţa NUP 455/P/2005, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani a fost atacată în instanţă. Într-o primă etapă, fetiţa şi mama Maria Creangă au avut câştig de cauză la Judecătoria Botoşani, prin sentinţa 531 pronunţată la 13 martie 2007. Instanţa a desfiinţat ordonanţa NUP şi a retrimis cauza procurorului pentru redeschiderea urmăririi penale împotriva Iulianei Bihari, pentru vătămare corporală din culpă. Împotriva sentinţei judecătorului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani, prin procurorul Ancuţa Dreţcanu, a formulat recurs la 12 iunie 2007 şi a câştigat. Mai pe înţeles, procurorul Ancuţa Dreţcanu s-a transformat în avocatul inculpatei Bihari şi a întors cursul procesului în favoarea acesteia. Deşi strivită de durere pentru nenorocirea fetiţei, mama Laurei este convinsă că dacă justiţia a „spălat imaginea” autoarei nu va putea să îi cureţe şi conştiinţa care, mai devreme sau mai târziu, o va măcina ireversibil.
Balanţa ruginită a justiţiei
Într-o ultimă risipă de energie şi speranţă, mama fetiţei a depus plângere la primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, şi a solicitat revizuirea dosarului. Toate eforturile i-au fost zădărnicite de chichiţe avocăţeşti. De precizat este că autoarea accidentului nu a vizitat-o niciodată pe fetiţă şi nici nu s-a prezentat la proces. Interesele ei au fost apărate de avocatul Marian Simion. „Pentru că totul a pornit de la consemnarea în fals a procesului verbal de cercetare la faţa locului, am depus plângere împotriva agentului de poliţie Marius Mitoşeru şi a elevului caporal Vasile Vamanu. Plângerea este formulată şi la adresa experţilor tehnici Anton Sumanaru şi Toader Bădiliţă care au refuzat să se prezinte la locul faptei şi au întocmit expertize false.”, a povestit Maria Creangă. Revizuirea dosarului nu i-a fost acceptată la Botoşani şi nici judecata cu poliţiştii şi experţii tehnici. Acesta este motivul pentru care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanţă.
Lacrimi pentru magistraţi
Potrivit Certificatului Medical 15046 din 3 decembrie 2007, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii Iaşi, fetiţa se află în evidenţa clinicii de chirurgie a Spitalului „Sf. Maria” din Iaşi, încă din ianuarie 2005, cu diagnosticul fractură col femural stâng cu deplasare. Hotărârea 2656/2007 a Comisiei pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Botoşani, atestă că fetiţa a fost încadrată în gradul de handicap I. Că este aşa o dovedesc şi cele mai recente fotografii, după ultima operaţie din noiembrie anul trecut. La ultima operaţie, fetiţei i s-a tăiat o bucată de os de la piciorul accidentat şi i s-a pus o placă de 35 de centimetri cu şuruburi. De peste trei ani, viaţa şcolară a fetiţei se rezumă la lecţiile luate acasă. Mama ei speră că magistraţii vor înţelege în al doisprezecelea ceas că înainte de a se pronunţa trebuie să citească dosarul, să-l înţeleagă şi... să demonstreze că-şi merită statutul de magistraţi.

joi, 15 mai 2008

Paparazzi sufletelor


Cei care i-au arătat Laurei faţa diabolică a Justiţiei


Am arătat într-o ediţie anterioară mârşava coaliţie a unor concitadini cu rang care au distrus viaţa fetiţei Laura Creangă, după accidentul din 2005. Autoarea, Iuliana Bihari, actualmente contabilă pe la Carisma, a scăpat basma curată, iar culpa punându-se în sarcina fetiţei victime, deşi dosarul de cercetare penală era net zdrobitor în favoarea fetiţei. Numeroşi cititori, luând act de nedreptatea adusă de către Justiţie fetiţei nenorocită pe viaţă, ne-a cerut să facem cunoscute numele magistraţilor care şi-au pus semnătura pe o astfel de nedreptate.Aurel Simion este procurorul despre care mama fetiţei, Maria Creangă, crede că nu a fost tocmai profesionist, când a indus-o în eroare în procedura judiciară.


Procurorul îşi ajută fiul avocat


Despre procurorul Aurel Simion multe voci abilitate ale Botoşaniului pot exprima doar cuvinte de laudă. El este cel care a instrumentat dosarul fostului prefect Alexandru Simionovici în controversata afacere a buletinelor de vot. Puţini ştiu că procurorul Simion din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani a fost delegat la Suceava, în urmă cu oarece timp, pentru a efectua cercetări în dosarul celebrului evazionist miliardar Severin Tcaciuc. Procurorul Simion a instrumentat şi dosarul oribilei crime de la Hăneşti, când Lazăr a ciopârţit cu sălbăticie corpul micuţului Marian, fiul concubinei criminalului. Cu alţi ani în urmă, Simion a fost implicat şi în cazul crimei de la Ştiubeni, când Vasile Luncă, profesor la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” şi-a violat şi omorât mama. Şi exemplele de bună practică ar putea continua. Activitatea procurorului pare să fie un subiect ideal pentru jurisprudenţă. Totuşi, ce l-ar fi putut determina pe procurorul Aurel Simion să nu admită o plângere a mamei Creangă, să o inducă în eroare şi, abia după intervenţia la primul procuror Cristian Popovici, mama şi fetiţa să primească, după un an de zile, o rezoluţie NUP pentru poliţiştii şi experţii care au transformat dosarul accidentului într-un talmuş balmuş? Explicaţia este foarte simplă, dar, până de curând, a fost bine ascunsă în dosar. Fiul procurorului, avocatul Marian Simion, a reprezentat-o pe Iuliana Bihari la proces. Că este aşa, ne-au dovedit-o două adrese către primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani, prin care, pe diverse motive şi în numele învinuitei Bihari, avocatul Marian Simion solicita acordarea unor noi termene în proces. Documentele sunt semnate şi parafate de către avocat. Normal, deontologic sau nu, profesional sau nu, corect ar fi fost ca procurorul Simion să se abţină de la a-şi băga condeiul într-o cauză în care fiul său, avocat, o reprezintă. În rest, atitudinea aproape că este de înţeles.


Înger sau demon cu robă


Procurorul Ancuţa Dreţcanu este cea care, după ce instanţa a dat câştig de cauză fetiţei, a formulat recurs şi a câştigat, aruncând vina asupra fetiţei. Nu au contat nici o clipă probele zdrobitoare existente în dosar, pe care le-a ignorat inexplicabil. Printre alţi procurori desemnaţi să participe la soluţionarea cauzelor penale şi civile care privesc drepturile şi interesele minorilor, la Botoşani, la data de 7 iunie anul trecut, printr-o Anexă la Ordinul Procurorului General nr. 21A din 15.12.2006, a fost desemnată Ancuţa Dreţcanu. Logica sintagmei anterioare spune că procurorul trebuia să apere interesele fetiţei, dacă tot a fost implicată în dosar. Nu a fost aşa. Aceeaşi onorabilă doamnă procuror a participat, pe banii contribuabililor, deci şi ai mamei fetiţei nedreptăţite, la 8 seminarii privind instrumentarea cazurilor în care sunt implicaţi copiii, toate desfăşurate în cursul anului 2006. Astfel, la Iaşi, în perioada 26-27 ianuarie 2006, procurorul a participat la seminarul „Protecţia imaginii victimelor vulnerabile – minori, în mass media”. Tot la Iaşi, pe 12 aprilie, a participat la seminarul „Copilul între imagine şi revictimizare (rolul profesionistului: proces, aşteptări şi proceduri)”. Toate celelalte seminarii la care a fost nominalizată să participe, la Iaşi sau Gura Humorului, au avut teme similare. Ce a înţeles procurorul Ancuţa Dreţcanu la aceste seminarii s-a evidenţiat în dosarul micuţei Creangă. Mai adăugăm că, potrivit declaraţiei de avere şi interese, procurorul Dreţcanu este cel mai sărac om din Botoşani şi, poate, cel mai nevoiaş procuror din ţară. În ultima declaraţie de avere, din 2005, procurorul nu a menţionat nimic care să-i aparţină. Toate bunurile se pare că ar fi procurate doar de către soţul acesteia, antrenor la CSŞ Botoşani.


Răzbunarea judecătoarei


Despre judecătoarea Rodica Iftimie, actualmente pensionată, cea care a judecat cauza fetiţei Creangă şi i-a dat dreptate autoarei accidentului, se ştiu mai puţine aspecte, dar suficiente cât să-i contureze denivelările sufleteşti. Aceasta a fost şefa Secţiei penale a tribunalului. Soţul acestei judecătoare, doctorul Iftimie, a fost director la DSV prin 1992-1995 şi a fost schimbat în urma unui scandal ministerial, cu rădăcini în comuna Dersca. Cel din cauza căruia a fost schimbat a ajuns, după câţiva ani, să fie implicat într-un proces. Şi-a luat ca apărător pe avocata Aparaschivei, o profesionistă în domeniu. Cauza urma să fie judecată de Rodica Iftimie. Avocata a avut o întrevedere cu judecătoarea căreia i-a pronunţat numele justiţiabilului de la Dersca. Răspunsul a fost clar. Nu va câştiga procesul pentru că, anterior, i-a creat probleme soţului ei. Şi aşa a fost. Aceasta este paleta avocaţilor şi procurorilor care se încăpăţânează să-i arate micuţei Laura Creangă faţa diabolică a JUSTIŢIEI.

Părerile cititorilor

După publicarea în Jurnalul de Botoşani a mai multor articole privind cazul fetiţei Creangă, botoşănenii şi nu numai şi-au exprimat părerile pe Internet. Puteţi să scrieţi şi dumneavoastră, folosind opţiunea "Comentarii" de la finalul fiecărui articol de pe acest site, sau pe adresa de e-mail: marian_morosan@yahoo.com

Autor: conducator auto
Un simplu conducator auto era dela dupa gratii.Continuati investigatia si demascati cardasia dintre politaii,procurorii,expertii si judecatorii acestui caz si nu in ultimul rand, ce avocati au reprezentat partile in acest dosar si ve-ti depista reteaua mafiota ce domina justitia botosaneana.Interesant ar fi, sa faceti o investigatie cu gradele de rudenie dintre procurori,judecatori,avocati si sa urmariti cum se cxasatiga procesele.Cine are bani castiga,cine nu ADIO DREPTATE !


Autor: popa
Daca era fetita unui politai, judecator, procuror sau expert cercetarea, expertiza si judecata erau de partea accidentatei. Dar cu o justitie si procuratura care condamna la 3 cu suspendare pe sotia lui paunescu pentru omorul a 3 oameni la ce sa te mai astepti. Cit trebuie sa mai indure poporul romin de la asemenea personaje care tin cu dintii de scaune, iau salarii de sute de milioane, pesiile lor sunt 85% din ultimulo salar, iar la pensionare beneficiaza de sute de milioane de lei, dar nu vor sa-si faca treaba pentru care sunt platiti din banii cetatenilor.


Autor: IULIANA BIHARI AMANTA LUI ZMEU
ASA STA TREABA IN ROMANIA IS CORUPTI DE LA JUDECATOR PANA LA CEL MAI MIC POLITAI MAI ALES CA CONTABILA II AMANTA LUI ZMEU


Autor: Anonim
De ce nu faceti public numele judecatorului?

Autor: un om
pai mai e o judecata! cea de APOİ! unde toti suntem egali..

Autor: O cunostinta
Ancuta ai si tu copii mama,nu te gandesti ca te-ar putea bate Dumnezeu?

Autor: Anonim
numai presa mai poate intoarce situatia,domnule Rotundu implicativa putin,publicati numele "porcilor"care au impartit dreptate,aici e rolul presei sa ajute pe cei fara pile,ia faceti un serial sa vedeti cum se reia procesul


Autor: Anonim
Dumnezeu nu bate cu parul! Le vine randul sa fie "rasplatiti " !

Autor: ueeu
no comment! , nu stiu de ce tr sa platim cu asa multi bani acesti indivizi? si ce dracu mai cauta acolo? ca doar dreptatea nu a inceput si nici nu s-a terminat cu ei!

Autor: Anonim
Sa le dea Domnul si la familiile lor la fel,altfel nu ai cum sa te lupti cu acesti monstrii,nu oameni.

Autor: aer
ajutati acest copil

Autor: yo
De multa vreme justitia nu-si mai face datoria.Va veni si ziua cand vor da socoteala

luni, 21 aprilie 2008

Asasinii morali ai unei fetiţe


Tenebrele justiţiei

Un maldăr de adrese, sentinţe şi fotografii s-au adunat într-un dosar blestemat, prăfuit prin sertarele JUSTIŢIEI botoşănene. De trei ani, o fetiţă din Botoşani şi mama sa trăiesc la propriu coşmarul oarbei justiţii, al insensibilităţii celor ce lucrează în sistem. Şi asta pentru că, aşa cum spune mama fetiţei nenorocite pe viaţă, „banii aduc putere unora şi nefericire multora”. Laura Andreea Creangă (foto), acum în vârstă de 10 ani, a fost victima unui accident în 2005. Pentru că poliţiştii care au instrumentat cazul, dar şi procurorii au dat motive de miopie judecătorilor, fetiţa îşi petrece anii copilăriei în monotonia izolării la domiciliu, între complicatele operaţii efectuate la Iaşi. La 21 ianuarie 2005 fetiţa a fost accidentată pe o trecere de pietoni din zona industrială, în timp ce se ducea la şcoală. Avea doar 7 ani. Autoarea accidentului este Iuliana Bihari, actualmente contabilă la CARISMA, care conducea autoturismul BT. 67. ALX. Poliţiştii sosiţi la faţa locului au consemnat greşit intersecţia în care a avut loc accidentul, cu toate că la dosar încă sunt ataşate fotografiile făcute de ei, fotografii care arată fără tăgadă locul accidentului. Scopul voitei erori a fost acela de a o scoate de sub incidenţa legii pe şoferiţa Bihari. La dosar se află şi depoziţia martorului Constantin Bernat, depoziţie care nu a contat prea mult la proces. Locul faptei a fost precizat eronat a fi la intersecţia Calea Naţională – strada Manoleşti Deal, pentru că acolo nu este nici un fel de indicator sau semn de circulaţi. Mărturia lui Bernat arată clar că accidentul a avut loc la intersecţia Căii Naţionale cu strada Cornişa, loc foarte bine semnalizat rutier. Martorul era şofer pe o maşină de salvare aparţinând Spitalului de copii. În ziua accidentului, şoferul salvării spune că a văzut „la intersecţia cu strada Cornişa, un autoturism de culoare roşie, oprit la un metru după trecerea de pietoni, pe linia de tramvai”, iar puţin mai în faţă se afla fetiţa, întinsă pe carosabil. Şoferul ambulanţei a luat fetiţa şi a dus-o la secţia de chirurgie a spitalului de copii. A urmat calvarul justiţiei atrofiate de inconştienţa instituţiilor indiferente faţă de distrugerea, frângerea aripilor unui copil nevinovat. Autoarea accidentului, actualmente angajată la complexul CARISMA , a fost scoasă de sub urmărire penală în condiţii încă incerte. Ordonanţa NUP 455/P/2005, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani a fost atacată în instanţă. Într-o primă etapă, fetiţa şi mama Maria Creangă au avut câştig de cauză la Judecătoria Botoşani, prin sentinţa 531 pronunţată la 13 martie 2007. Instanţa a desfiinţat ordonanţa NUP şi retrimite cauza procurorului pentru redeschiderea urmăririi penale împotriva Iulianei Bihari, pentru vătămare corporală din culpă. Împotriva sentinţei judecătorului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani, prin procurorul Ancuţa Dreţcanu, a formulat recurs la 12 iunie 2007 şi a câştigat. Mai pe înţeles, procurorul Ancuţa Dreţcanu s-a transformat în avocatul inculpatei Bihari şi a întors cursul procesului în favoarea acesteia, semn că procurorii pot fi şi excelenţi avocaţi, atunci când sunt motivaţi de determinări care ne scapă.

Dreptatea nu are nume


Într-o ultimă risipă de energie şi speranţă, mama fetiţei a depus plângere la primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, solicită revizuirea dosarului şi intenţionează să se adreseze Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). „Pentru că totul a pornit de la consemnarea în fals a procesului verbal de cercetare la faţa locului, am depus plângere împotriva agentului de poliţie Marius Mitoşeru şi a elevului caporal Vasile Vamanu. Plângerea este formulată şi la adresa experţilor tehnici Anton Sumanaru şi Toader Bădiliţă care au refuzat să se prezinte la locul faptei şi au întocmit expertize false. Prima plângere împotriva acestora am depus-o de peste un an de zile la domnul procuror Simion. Nu a făcut nimic. Mi-a spus iniţial să aştept ca instanţa să se pronunţe şi dacă nu am câştig de cauză abia atunci poate fi constatat falsul şi mărturia mincinoasă. După ce am pierdut, am luat legătura co domnul Simion. Spre surprinderea mea a spus că nu se mai poate face nimic”, a povestit Maria Creangă.

Mutilată ireversibil


Potrivit Certificatului Medical 15046 din 3 decembrie 2007, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii Iaşi, fetiţa se află în evidenţa clinicii de chirurgie a Spitalului „Sf. Maria” din Iaşi, încă din ianuarie 2005, cu diagnosticul fractură col femural stâng cu deplasare. Hotărârea 2656/2007 a Comisiei pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Botoşani, atestă că fetiţa a fost încadrată în gradul de handicap I. Că este aşa o dovedesc şi cele mai recente fotografii, după ultima operaţie din noiembrie anul trecut. La ultima operaţie, fetiţei i s-a tăiat o bucată de os de la piciorul accidentat şi i s-a pus o placă de 35 de centimetri cu şuruburi. De trei ani, viaţa şcolară a fetiţei se rezumă la lecţiile luate acasă. Mama ei speră că magistraţii vor înţelege în al doisprezecelea ceas că înainte de a se pronunţa trebuie să citească dosarul şi să-l înţeleagă.


(Marian MOROŞAN)

Publicat la 23 ianuarie 2008 în "Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi"